[Notă editorială – Romencos.ro]
Acest articol integrează o analiză structurată și documentată asupra principalelor opțiuni de corectare a deficitului bugetar în România post-alegeri, cu accent asupra implicațiilor pentru piața imobiliară.
Datele sunt completate de o estimare probabilistică multicriterială și sugestii inspirate din experiența altor state europene.
Victoria lui Nicușor Dan și urgența fiscală
Victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale din anul 2025 a fost percepută de piețele financiare ca un semnal de stabilitate instituțională raportat la alternativa unei piețe imobiliară instabilă, cu risc de regres accelerat. Totuși, presiunile externe și constrângerile bugetare interne obligă România să adopte rapid o direcție clară pentru reducerea deficitului (peste 9% din PIB) și relansarea investițiilor.
Piața imobiliară, direct dependentă de programe de finanțare publică, reglementări fiscale, politici bugetare și încrederea investitorilor, este una dintre cele mai sensibile la alegerile de politică economică.
Cele șase scenarii posibile pentru România
1. Acord cu FMI și Banca Mondială
Context istoric: precedentul acordurilor cu Fondul Monetar Internațional
România a apelat la Fondul Monetar Internațional (FMI) în patru rânduri după anul 1990, respectiv în anii: 1991, 1999, 2009 și 2011. În toate cazurile, scopul a fost corectarea dezechilibrelor fiscale și restabilirea încrederii externe. De exemplu, acordul din anul 2009, de tip preventiv, a fost însoțit de măsuri dureroase, dar a contribuit la stabilizarea cursului leului și relansarea creditării imobiliare în perioada 2011–2013.
Pentru perioada 2025-2026
- Beneficii: Credibilitate externă, acces la împrumuturi subvenționate, reforme ghidate
- Impact pe imobiliare: stabilitate valutară, relansarea creditării, apariția REIT-urilor, predictibilitate fiscală
- Exemplu comparabil: Grecia, perioada 2010–2018
2. Reformă fiscală internă (fără acord FMI)
- Presupune: Lărgirea bazei de impozitare, eliminarea scutirilor, actualizarea impozitului pe proprietate
- Avantaj: suveranitate decizională
- Riscuri: instabilitate politică, lipsă de implementare coerentă
- Impact: Volatilitate pe termen scurt, beneficii structurale pe termen lung
3. Deblocarea PNRR și fondurile europene
- Necesită: adoptarea reformelor convenite cu Comisia Europeană (pensiile speciale, digitalizarea administrației)
- Valoare estimată: peste 10 miliarde EUR nerambursabili până în anul 2026
- Impact imobiliar: investiții în infrastructură, locuințe sociale și regenerare urbană
4. Obligațiuni verzi și sociale (ESG Bonds)
- Strategie: emiterea de titluri verzi pentru locuințe eficiente energetic, infrastructură durabilă
- Avantaj: finanțare fără ingerință politică
- Condiție: transparență maximă și guvernanță solidă
- Impact: stimulare a investițiilor în urbanism modern
5. Reforma administrativă și antifraudă
- Măsuri: digitalizarea ANAF, controlul subcontractării, reducerea aparatului birocratic
- Estimare: până la 2–3% din PIB anual pot fi recuperați
- Impact: fiscalizare imobiliară, eliminarea pieței gri, eficiență instituțională
6. Fond Suveran și reconfigurarea programelor sociale
- Model: agregarea activelor statului într-un fond strategic (terenuri, companii, dividende)
- Utilizare: locuințe publice, chirii accesibile, dezvoltare mixtă
- Exemplu: Polonia, Finlanda
- Impact: eficiență bugetară și parteneriate durabile public-private
Estimarea probabilităților (model multicriterial)
Am estimat probabilitățile pentru cele șase scenarii economice post-alegeri folosind un model multicriterial aplicând formula Scor total = Σ (Pondere_i × Scor_i) care a evaluat:
- Voința politică
- Sprijinul Uniunii Europene
- Fezabilitatea tehnică
- Riscurile sociale și politice
- Timpul necesar implementării
Rezultate:
| Scenariu | Probabilitate estimată (%) |
|---|---|
| Deblocare PNRR | 21.7% |
| Acord cu FMI | 20.3% |
| Obligațiuni ESG | 15.8% |
| Reformă fiscală internă | 14.7% |
| Fond Suveran și reforme sociale | 14.7% |
| Reformă administrativă și antifraudă | 12.7% |
Pentru fiecare dintre cele șase scenarii, am evaluat subiectiv fiecare criteriu pe o scară de la 1 la 10, unde:
- 10 = ideal / cel mai favorabil
- 1 = minim / blocat / inacceptabil
Concluzie: între viteză, stabilitate și capital politic
Toate scenariile presupun compromisuri între viteza de implementare, gradul de control politic și nivelul de sprijin extern.
Piața imobiliară va răspunde direct prin:
- nivelul investițiilor,
- accesul la finanțare,
- dinamica chiriilor și prețurilor,
- încrederea în autorizații, cadastru și profesioniștii pieței.
Cele mai fezabile soluții par în acest moment:
- Deblocarea PNRR – realistă dacă există cooperare instituțională
- Acordul cu FMI – recomandabilă dacă reformele interne se blochează
În ambele cazuri, cheia este: transparența, ritmul reformelor și coerența politică. Indiferent de abordarea aleasă, România trebuie să răspundă rapid și coerent presiunilor fiscale și cerințelor europene. Piața imobiliară va fi printre cele mai afectate — în bine sau în rău — în funcție de soluția adoptată.
Important este ca noua administrație să nu confunde volumul de reforme cu viteza, și să nu transforme piața imobiliară într-un teren de experiment politic.
